Consilierea: este o relaţie de colaborare între consilier şi cel
consiliat; este focalizată pe problemă; se orientează către comportamentele
problematice ale clientului, dar şi
către
optimizarea capacităţilor sale de comunicare, luare de decizii; nu este doar o
intervenţie asupra problemelor de moment, ci şi o prevenţie a unor
comportamente neadaptative şi învăţarea unor strategii care vor facilita o
adaptare mai eficientă situaţiilor de viaţă; se centrează pe situaţiile
prezentului şi nu pe trecut; este o intervenţie de durată scurtă sau medie.
Consilierul
nu oferă sfaturi, consilierea nu este un proces de manipulare sau o conversaţie
obişnuită, fără niciun obiectiv şi nu este un tratament al bolilor mentale. Consilierul
va ajuta persoana cu care lucrează să dobândească o mai bună autocunoaştere,
capacităţi de comunicare mai eficiente, să îşi modifice unele comportamente
problematice sau modele dezadaptative de gândire, să îşi amelioreze emoţiile
negative cât şi consecinţele determinate de diferite traume, să îşi însuşească anumite
strategii de adaptare, să prevină apariţia unor probleme şi să îşi menţină starea
de sănătate mentală.
Psihoterapia este o formă de tratament psihologic structurată în tehnici
și metode , aplicată în mod deliberat, în grup sau individual, de către un
terapeut specializat. Se adresează omului sănătos aflat in dificultate, căruia
îi confer confort moral și o mai bună sănătate; celui cu dificultăți de
relaționare, pe care îl ajută spre o mai bună integrare; celui suferind
somatic, pe care îl conduce spre alinare sau celui alienat, căruia îi dezvoltă
capacitatea de orientare în viață și de resocializare.
Diferenta dintre cosiliere psihologica si psihoterapie este durata;
psihoterapia presupune un numar mai mare de sedinte; dar si obiectivele
urmarite. In consiliere psihologica se urmareste rezolvarea situatiei de criza
si adaptarea la noile conditii de viata, iar in psihoterapie se vizeaza
schimbarea stilului de viata.
